INTERVIU Andreea Iordache: “Când îl văd pe tata în tribună și știu că are încredere în mine, mă simt mai puternică pe teren”
Andreea Iordache, fundaș în echipa de Liga 2 a clubului nostru, a vorbit într-un interviu despre cum și-a început aventura în fotbal, dar și despre modul în care o susțin părinții săi în activitatea sportivă și impactul pe care îl are prezența acestora în tribună asupra evoluției sale din teren.
Andreea Iordache este una dintre cele mai experimentate jucătoare ale Dream Team București. Ea s-a alăturat clubului nostru încă din primul an de la înființare, când avea doar zece ani. Fundașul echipei noastre s-a bucurat de susținerea părinților încă de la primii săi pași în fotbal, mai ales că tatăl său a practicat acest sport. Cinci ani mai târziu, Andreea este una dintre jucătoarele de bază ale echipei de Liga 2.
O sportivă extrem de ambițioasă, Andreea își ia energia pentru meciuri și din încurajările părinților săi, care vin la meciuri să o susțină. Chiar și atunci când trece prin momente mai dificile sau când oboseala își face simțită prezența, Andreea știe că trebuie să nu renunțe și să dea totul până la fluierul de final pentru că are în tribună cei mai mari fani ai săi.
INTERVIU Andreea Iordache
Cum a fost pentru tine începutul în fotbal?
Totul a început de la o joacă cu băieții în fața blocului până când mi-am dat seama că mă pasionează și mi-am urmat visul. I-am spus tatei ce îmi doresc, iar el s-a interesat despre echipe de fete și un prieten de-ai lui a găsit clubul Dream Team. Am ales să rămân la Dream Team pentru că m-au crescut de la început, au avut răbdare cu mine și am trecut prin multe împreună. Acest club este a doua mea familie.
Ai fost susținută de părinții tăi sau au avut rețineri la început?
Da, am fost susținută de părinții mei de la bun început, au fost fericiți pentru alegerea acestui sport. Tata mereu mă ajuta cu sfaturi, mă ambiționa și era mândru de mine că muncesc pentru visul meu. Mi-a spus că niciodată nu trebuie să dau înapoi și niciodată nu există nu pot.
Ți-au propus în schimb să încerci un alt sport?
Nu, mi-au spus să-mi urmez visurile și să fac ce îmi place.
În prezent, părinții te susțin în activitatea ta sportivă?
Da, mă susțin, îmi sunt alături în orice moment și vin la toate meciurile mele. Mereu sunt lângă mine și mă ajută indiferent de rezultat sau dacă sunt accidentată, vorbesc cu mine și mă ajută să-mi ridic moralul și simt că sunt mândri de mine în orice moment.
Te-ai gândit vreodată să renunți la fotbal doar pentru că cineva apropiat sau cineva din familie ți-a spus că fotbalul nu este pentru fete?
Nu m-am gândit niciodată să renunț la acest sport când cineva îmi spune că nu este pentru fete, din contră, mă ambiționez să fiu din ce în ce mai bună.
Ai simțit vreodată presiune din partea părinților în ceea ce privește activitatea ta sportivă? Sau apreciezi modul în care te susțin?
Apreciez foarte mult modul în care părinții mei mă susțin, îmi sunt mereu alături când am un meci prost sau mă accidentez. Tata chiar mă ajută cu sfaturi și îndrumări, pentru că și el a practicat acest sport.
Cât de mult contează pentru tine să îi ai pe părinti în tribune la meciuri?
Pentru mine contează foarte mult ca părinții mei să fie în tribună. Simt ca-mi dau forță, mai ales când îl văd pe tata acolo și știu că are încredere în mine și în tot ce fac.
Când am meciuri foarte grele și simt că nu mai pot în timpul meciului, când îi văd în tribună știu că sunt mândri de mine și încerc să dau ce am mai bun pentru a ajuta echipa, pentru ca la final să ne bucurăm împreună de reușită. Fiecare gol pe care îl dau, îl dedic lor pentru că m-au susținut și au făcut orice ca eu să ajung unde sunt acum cu fotbalul și le mulțumesc enorm pentru asta.
Din aceeași serie:
- INTERVIU Violeta Bogoș, căpitan Dream Team U15: “Contează foarte mult că părinții sunt alături de mine la fiecare competiție”
- INTERVIU Adina Nine: “Regret că nu am mers de la început la meciuri să o susțin”
- INTERVIU Jeni Nae: “E minunat momentul de după goluri, când ne bucurăm împreună cu părinții”
- INTERVIU Laura Ivan: “Nu am vrut să aud de fotbal la început. Îl consideram un sport prea dur pentru o fată”